marți, 9 ianuarie 2018

Vechea fotografie...





Prăfuită printre poze mirosind a vechi,
m-am regăsit... 
Purtam fundiță albă, cu bucle pe urechi...
şi am zâmbit...
Irisul mi-e val de mare curios, ce-atinge
cerul albăstrit...
Privirea pură pare că-n viată voi învinge!
Copil neliniştit...

Copil prea fericit...
Copil mult prea iubit...

Acum, atâta inocență privirea nu mai are,
căci am albit...
Ochii sunt trişti... chiar de mai au culoare,
au obosit...
Oglinda-mi spune-n fiecare clipă: "iată,
te-ai ofilit!"
Ce-mi pasă? Să tot zică! 
Eu nu regret nimic!

Am trăit, 
am dorit, 
am iubit 
şi am plătit.

Drumul spre stele-i pregătit! 

T.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu