luni, 4 decembrie 2017



În viață ți se întâmplă să te atașezi de o persoană şi să o crezi specială, diferită de restul lumii...
După un timp, îți dai seama că te-ai înșelat, că este la fel ca toți ceilalți care te-au rănit. Eşti confuz. Să mai ai încredere în cineva? 
Se aşterne tăcerea în tine. Te izolezi şi refuzi să mai trăieşti realitatea. Lumea ta este limitată, tăcută, dar fericită. Te înalți în gânduri divine şi ți-e bine. Psihologii şi nu numai, ar numi-o depresie. Poate fi. 
Dar e depresia ta şi atât timp cât ştii să o ții în frâu, luptând cu ea, nu te va învinge. Puțini oameni sunt conștienți de asta. 
Oamenii pun limite.
Oamenii pun bariere.
Singurătatea este unicul prieten special care ți-a rămas. 
Tu taci, ea tace.
Aceasta este armonia perfectă.

T.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu